Conceperea unui spațiu de interior și planificarea acestuia într-un mod funcțional și estetic, face referire la noțiunea de proiectarea spațiului. La acest capitol există mai multe aspecte importante care trebuie luate în considerare, cum ar fi: disponibilitatea spațiului, preferințele și nevoile beneficiarului, stilul dorit, bugetul disponibil, și de asemenea reglementările și restricțiile privind construcția și siguranța spațiului proiectat. Deseori, în domeniul designului de interior sunt comise greșeli la etapa proiectării unui spațiu, din motivul cunoștințelor insuficiente, acordarea unei durate de timp insuficientă acordată proiectului. Aceste greșeli pot fi costisitoare din punct de vedere financiar, cât și emoțional.
Proiectarea spațiului. Top 7 cele mai frecvent comise greșeli în proiectarea spațiilor interioare
1. Planificare neadecvată
În procesul de proiectare, este crucial să ai o viziune clară despre spațiul pe care îl proiectezi ca să identifici corect doleanțele și nevoile primare ale beneficiarului.
2. Neglijarea aspectului de funcționalitate
Proiectarea spațiului presupune să ții cont de activitățile și fluxurile din spațiul utilizat în viitor, pentru a nu-l transforma în unul neeficient și neconfortabil.
3. Neconformarea cu stilul și personalitatea utilizatorului
Proiectarea spațiului într-un mod greșit, îți poate aduce daune financiare, atât emoționale (nervi, pierdere de timp, oboseală). Deseori, nu se ia în considerare stilul și tipajul personalității beneficiarului, astfel că se creează un spațiu total nepotrivit acestuia, din punct de vedere ergonomic și stilistic.
4. Utilizarea greșită a sistemului de iluminare și a gamei coloristice
Admiterea greșelilor în acest aspect, afectează atmosfera și funcționalitatea spațiului, precum și percepția vizuală dacă există iluminare insuficientă, fie în surplus. Culorile de asemenea au un impact puternic. Acestea pot contribui la crearea unei atmosfere neplăcute și iritante. Gama coloristică incompatibilă fie prea intensă creează senzație de disconfort și dezorientare vizuală.
5. Crearea zgomotului vizual
Surplusul de mobilier, decorațiuni sau alte obiecte, creează senzație de aglomerație și disconfort. Este foarte important să creezi un echilibru între elementele din spațiu și să lași suficient spațiu liber pentru o circulație bună și atmosferă plăcută.
6. Omiterea detaliilor
Utilizarea detaliilor creează diferența într-un spațiu. Aspecte precum finisaje, texturi, accesorii, materiale de calitate, în vogă creează un rezultat unic și subestimat.
7. Lipsa flexibilității
Un spațiu în care nu poate fi adaptat necesităților și schimbărilor de viitor, poate învechi rapid. Este necesar să iei în considerare posibilitatea de a ajusta pe viitor spațiul locativ.
Procesul de proiectare implică câteva etape principale
Definirea obiectivelor și a cerințelor
La etapa dată, se discută și se analizează nevoile și preferințele beneficiarului, se stabilesc obiective și cerințe funcționale, bugetul disponibil și alte detalii importante.
Cercetare și analiză
Această etapă presupune acumularea detaliilor necesare referitor la spațiul în sine, utilizatorii acestuia și contextul în care se va încadra.
Cercetare și analiză
În baza informațiilor și ideilor colectate, se realizează mai multe schițe reprezentative și concepte inițiale pentru a reda imaginea în care va fi încadrat spațiul.
Stabilirea unui concept de design
După stabilirea unei direcții generale de realizare a proiectului, se stabilește un stil anume de design. Are loc selectarea materialelor, finisajelor, culorilor, a mobilierului etc. Sunt create planuri și desene tehnice detaliate pentru o ghidare mai reușită a proiectului.
Prezentarea variantei finale
Designul în sine în forma lui finală, este prezentat beneficiarului în contextul unor desene, vizualizărilor în format 3D, mostrelor de materiale și orice alte elemente care ajută la perceperea cât mai bună a proiectului.
Implementarea și gestionarea proiectului
După aprobarea designului final, se aplică gestionarea lucrărilor de construcție, controlul lucrărilor de instalare și amenajare, coordonarea echipei de muncitori și a furnizorilor pentru ca proiectul să corespundă planificării sale și să fie dat în exploatare în termenii stabiliți.
Analiză și revizuire
După ce proiectul a fost finalizat, se realizează o evaluare a acestuia pentru a obținerea unui feedback din partea beneficiarului și constatarea îndeplinirii obiectivelor inițiale.
Viața unui proiectant este una de lupta; lupta împotriva urâțeniei.
Massimo vignelli